Inițiativa Cetățenească Europeană: Blană

Acționează acum pentru o Europă fără blănuri

Humane Society International / Europe


În fiecare an, în întreaga lume, peste 100 de milioane de animale, dintre nurci, vulpi, șinșile și câini enot, cresc în captivitate și apoi sunt ucise pentru blana lor. Toate aceste animale își petrec scurta lor viață în cuști metalice mizere, de mici dimensiuni, care nu le permit un comportament natural și unde, din păcate, majoritatea suferă de diverse afecțiuni, răni, automutilări și chiar canibalism. Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători și importatori de blănuri, cu peste 18 milioane de animale ucise pentru blană doar în 2020. În ciuda faptului că 14 dintre statele membre ale UE au impus interdicții totale ale producției de blănuri, creșterea animalelor pentru blană este în continuare o practică legală în mai multe țări, iar importul și vânzarea de blănuri și de produse din blană în cadrul Uniunii, dar și din sau către țări terțe nu este deloc restricționată.

HSI/Europe alături de alte peste 70 de alte organizații, a lansat Inițiativa Cetățenească Europeană numită “Fur Free Europe / O Europă Fără Blănuri” tocmai pentru a solicita expres interzicerea creșterii animalelor pentru blană în UE, respectiv importul de produse din blană pe teritoriul Uniunii. De îndată ce avem 1 milion de semnături validate, Comisia Europeană va fi obligată să formuleze un răspuns official.

Acționează acum! Semnează petiția

De ce ar trebui interzise creșterea animalelor pentru blană șI vânzarea produselor din blană?

Cruzime şI lipsă de etică

Marea majoritate a animalelor din fermele de blana sunt animale sălbatice, iar creșterea acestora în cuști de mici dimensiuni provoacă invariabil mult stres și o suferință insuportabilă, în special pentru că ele nu au posibilitatea să își manifeste comportamentul natural. Nurcile, de exemplu, sunt animale extrem de active și solitare, populând teritorii variate și extinse, inclusiv lacuri și râuri. Creșterea acestora în captivitate, în cuști mici, confecționate din plasă de sârmă și faptul că sunt practic forțate să trăiască alături de alte exemplare fac imposibilă epuizarea energiei excesive care de altfel le caracterizează. Toate acestea pot duce la cazuri de automutilare, la răni infectate sau suprainfectate, la canibalism și la diverse comportamente repetitive și imposibil de controlat – toate legate de stresul la care sunt supuse. Nurcile mai au nevoie și de acces la apă pentru a înota și a vâna, pe când satisfacerea unor astfel de nevoi este imposibilă și indisponibilă în cazul exemplarelor crescute pentru blană în ferme. La rândul lor, vulpile și câinii enot pot suferi în mod similar astfel de afecțiuni legate de stresul din ferme. Închiderea în cuști mici este dăunătoare și pentru alte specii de crescătorie – iar aici amintim șinșilele – care, de asemenea, nu își pot satisface nevoile de bază specifice: salturi, săpatul vizuinilor și băile de nisip. În plus, metodele de ucidere ale animalelor crescute pentru blană sunt departe de a fi umane și acceptabile – nurcile sunt de obicei ucise prin gazare, vulpile și câinii enot sunt electrocutați în zona anală, iar șinșilele sunt ucise prin gazare, electrocutare sau, în unele cazuri, chiar prin dislocare cervicală.

Deși sondajele de opinie arată o preocupare tot mai mare cu privire la bunăstarea animalelor din fermele de blană și în ciuda faptului că politicienii din multe țări au luat deja măsuri ferme pentru a interzice creșterea animalelor pentru blană, legislația actuală a UE se dovește a fi incapabilă să abordeze problemele inerente de bunăstare animală asociate acestei industrii. Totodată investigațiile indică în mod constant abateri și încălcări grave ale aspectelor legate de bunăstarea animalelor crescute pentru blană în fermele din întreaga Europă.

Pericole pentru mediu șI biodiversitate

Creșterea animalelor pentru blană poate avea un efect devastator asupra mediului înconjurător și a biodiversității la nivel european. Apa din rețelele locale și chiar solul pot fi poluate direct prin activitatea din astfel de ferme. Nu în ultimul rând, unele dintre speciile crescute în astfel de ferme sunt considerate specii exotice invazive capabile să genereze un impact sever asupra biodiversității în general. Este și cazul nurcii americane, despre care se raportează adesea că a evadat din astfel de ferme, care poate afecta nu mai puțin de 47 de specii europene native, inclusiv șase care sunt deja amenințate cu dispariția.

Bombă cu ceas pentru sănătatea publică

Un număr semnificativ de substanțe chimice folosite în industria blănurilor, pentru albit, procesat și vopsit, sunt potențiali iritanți ai pielii. Mai mult de 45 de substanțe chimice sau grupuri de substanțe chimice asociate cu tratarea și prelucrarea blănurilor au fost identificate și catalogate drept agenți periculoși. Utilizarea metalelor toxice este un aspect deosebit de îngrijorător, în special deoarece acestea nu sunt biodegradabile și se acumulează progresiv în organism.

În timpul pandemiei de coronavirus s-a descoperit că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, poate fi transmis de la om la nurca americană de crescătorie și viceversa, această specie fiind preponderent crescută pentru blană în Europa. O altă concluzie a fost că acest virus suferă mutații pe parcursul evoluției sale, având inclusiv capacitatea de a submina eficacitatea vaccinurilor și generând astfel preocupări intense în materie de sănătate publică, mai ales cu privire la rolul pe care fermele de blană l-ar putea juca în calitate de potențiale rezervoare pentru astfel de virusuri. Din aprilie 2020 s-a estimat că nurcile din peste 480 de ferme de pe tot globul au contractat COVID-19.

Cât de relevante sunt toate acestea pentru țara în care trăiesc?

Nurcile, vulpile, șinșilele și câinii enot sunt animale crescute în fermele din UE pentru blana lor. În ciuda faptului că numeroase astfel de unități din Uniune au fost deja închise, majoritatea în Danemarca și în Țările de Jos, respectiv ca urmare a epidemiei de SARS-CoV-2 și a focarelor identificate în fermele de nurci, în decembrie 2020 mai funcționau totuși încă peste 750 de astfel de ferme – majoritatea în Finlanda, Polonia, Lituania și Grecia. Aproximativ 18 milioane de blănuri au fost produse în Uniunea Europeană în 2020.

Deși creșterea animalelor pentru blană este absolut interzisă în 13 State Membre ale UE, Uniunea rămâne totuși unul dintre cei mai mari producători de blană la nivel mondial și, în același timp, un mare importator de produse din blană. Numai în anul 2019, Statele Membre ale UE au exportat 8112 de tone de blănuri de nurcă și vulpe și au importat 854 de tone. În ciuda pandemiei de coronavirus care afectează industria și comerțul în general, cifrele din această industrie rămân în continuare uriașe – 4597 de tone de blănuri exportate din UE și 213 de tone importate în Uniune.

În România există în prezent două ferme de nurci, ambele fiind deținute de investitori străini, unde au fost produse 100.000 de blănuri în anul 2019. Pe lângă acestea mai ființează însă și numeroase ferme mici de șinșila.

Ce este o Inițiativă Cetățenească Europeană?

Spre deosebire de petițiile obișnuite inițiate în mediul online, o Inițiativă Cetățenească Europeană reprezintă cea mai eficientă modalitate prin care cetățenii UE pot solicita guvernului UE – Comisiei Europene – să propună noi legi. Odată ce o inițiativă a ajuns la 1 milion de semnături validate, Comisia Europeană este obligată să formuleze un răspuns.
Pentru ca o semnătură să fie validată, Inițiativa le solicită cetățenilor semnatari să furnizeze anumite date personale care vor fi folosite doar pentru susținerea Inițiativei în cauză, nicidecum în alte scopuri, urmând ca acestea să fie șterse odată cu încheierea Inițiativei și validarea tuturor semnăturilor. “Fur Free Europe / O Europă Fără Blănuri” este o inițiativă care respectă întocmai toate cerințele legale, articolele GDPR și reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.

Learn More Button Inserter