Europa Archives

aprilie 17, 2024

Deși producția de blănuri a scăzut cu aproape 90% în China în ultimul deceniu, milioane de animale suferă în continuare, în ciuda riscurilor industriei pentru sănătatea publică

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI—Imaginile din fermele de blănuri din nordul Chinei arată animale precum vulpi, câini enot și nurci, care prezintă comportamente repetitive și stereotipe asociate cu declinul mintal, dar și condiții de creștere în sisteme intensive, chiar și în imediata apropiere a păsărilor de curte, în ciuda potențialului mare de răspândire a bolilor zoonotice. Organizația pentru protecția animalelor Humane Society International a făcut publice înregistrările și a reiterat apelul pentru oprirea industriei de blănuri naturale la nivel mondial.

În decembrie 2023 anchetatorii au vizitat cinci ferme de blănuri din două provincii din nordul Chinei (Hebei și Liaoning), unde au mai constatat și utilizarea extinsă a antibioticelor și vânzarea carcaselor de câini enot pentru consumul uman.

Statisticile oficiale ale Asociației Industriei de Blană și Piele din China arată o scădere cu 50% a producției de blănuri din țară între 2022 și 2023 și o scădere de aproape 90% în perioada 2014-2023, în concordanță cu o scădere generală a producției globale de blănuri. Echipa de investigație a observat că un număr semnificativ de ferme de blănuri mici și mijlocii din mediul rural au fost închise din cauza vânzărilor slabe. Deși rămâne cea mai mare țară producătoare de blănuri din lume, comerțul Chinei este afectat direct de trendul global al consumatorilor și designerilor care renunță la blănuri, atât din motive de bunăstare a animalelor, cât și din motive ecologice.

Xiao Chen, unul dintre anchetatori, a declarat: „Fermele de blănuri pe care le-am vizitat sunt tipice pentru întreaga Chină: din păcate animalele sunt ținute în cuști minuscule și ajung să manifeste comportamente repetitive din cauza stresului la care sunt supuse. Aceste animale sunt în mod natural curioase și pline de energie, dar în ferme sunt reduse la o existență tristă într-o cușcă de sârmă fără spațiu și fără vreo activitate. Nu-mi pot imagina dezolarea și monotonia vieții lor, totul în numele modei blănurilor. Îmi este rușine că fac parte din specia umană când văd aceste ferme de blănuri și cruzimea și indiferența de care suntem în stare.”

Fermele de blănuri vizitate dețineau fiecare între 2.000 și 4.000 de animale în cuști mici, atât de înghesuite încât în unele cazuri nurcile sau câinii enot aveau contact direct cu alte specii, facilitând transmiterea bolilor. În ciuda a sute de cazuri de COVID-19 și gripă aviară confirmate în fermele de blănuri din întreaga lume din 2020 încoace, proprietarii fermelor de blănuri au confirmat investigatorilor că nu dezinfectează în mod regulat fermele din considerente de costuri. Deși în niciuna dintre ferme nu li s-a cerut să respecte protocolul de prevenire a bolilor, investigatorii și-au luat propriile măsuri de precauție.

În zonele de pregătire a hranei din ferme au fost găsite cantități mari de pește congelat, carne și ficat de pui, ouă și lapte praf, care erau măcinate și transformate în pastă pentru hrănirea animalelor. Pe lângă contribuția la amprenta de carbon a fermelor de blănurilor, hrănirea animalelor cu carne de pui crudă a fost identificată de experții UE ca fiind un risc de biosecuritate.

Profesorul medic veterinar Alastair Macmillan a declarat, în urma vizionării imaginilor: “În calitate de microbiolog veterinar, sunt profund îngrijorat de aparenta lipsă de biosecuritate și de potențialul de transmitere a gripei aviare datorită păsărilor (pui și rațe) care se mișcă liber printre cuștile cu animale sălbatice. Acest lucru demonstrează o cale ușoară de transmitere prin contact direct sau prin contaminare fecală. Cazuri de gripă aviară au fost deja documentate în fermele europene de blănuri, și o astfel de apropiere între specii crește semnificativ riscul de transmitere de la păsări la mamifere. Densitatea mare a câinilor enot ar putea, de asemenea, facilita adaptarea virusului la gazde mamifere și selecția tulpinilor de virus capabile să se transmită între mamifere. Vânzarea carcaselor de câini enot și de carne gătită pentru consumul uman ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențialul de transmitere a bolilor zoonotice.”

Investigația a descoperit că cel mai comun mod de ucidere în fermele de blănuri este șocul electric aplicat prin gură și rect, deși unii operatori de ferme ucid nurcile lovindu-le capul de un stâlp metalic sau lovindu-le cu bâta. Există piețe în regiune unde carcasele de animale din fermele de blănuri sunt vândute cu aproximativ 2-3 yuani/kg. Un restaurant local vizitat de anchetatori avea în meniu carne de câine enot fiert, prăjit și marinat, pentru aproximativ 20 de yuani, și a confirmat că gătește aproximativ 42 de câini enot pe zi.

Dr. Peter Li, expertul în Politici pentru China al Humane Society International, a declarat: “Deși această investigație a avut loc în China, suferința animalelor inerentă industriei blănurilor poate fi observată și în fermele de blănuri din Europa și America de Nord. Animalele cu tulburări de comportament, mormanele de mizerie, cuștile și riscul crescut de boli zoonotice contrastează puternic cu imaginea plină de farmec pe care încearcă să o prezinte industria blănurilor. Dar aceasta este de fapt realitatea sumbră din spatele acestei industrii. China exportă blănuri către țări precum Regatul Unit, Statele Unite și în întreaga Europă, făcând aceste națiuni complice la cruzime. Ca răspuns la respingerea blănurilor de către tot mai mulți designeri și consumatori, fermele de blănuri din China au înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani. Dar sfârșitul acestei industrii crude, dăunătoare mediului și periculoase nu poate veni suficient de repede.”

Descărcați aici imagini și filme din investigație.

Note

În 2023, China a produs 10 milioane de blănuri de vulpe, nurcă și câine enot, ceea ce reprezintă o scădere de peste 50% față de cele 22 de milioane de blănuri produse în 2022 și o scădere de 88% față de acum un deceniu. În 2014, China a produs 87 de milioane de blănuri – 60 de milioane de blănuri de nurcă, 14 milioane de blănuri de câine enot și 13 milioane de blănuri de vulpe.

Un studiu realizat de experții în probleme de mediu de la Foodsteps, comandat de Humane Society International și revizuit de renumitul expert în sustenabilitate Dr. Isaac Emery, a demonstrat că impactul asupra mediului al producției de blănuri de nurcă, vulpe și câine enot îl depășește semnificativ pe cel al altor materiale folosite în modă, inclusiv bumbacul și chiar poliesterul și acrilul folosite pentru a face blănuri artificiale. O componentă semnificativă a amprentei de carbon a blănurilor este reprezentată de cantitatea mare de produse de origine animală cu care sunt hrănite animalele carnivore din fermele de blănuri.

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, aroseti@hsi.org

Humane Society International / România

În iunie 2024, cetățenii din 27 de State Membre ale UE vor vota noul Parlament European. Cei 720 membri ai PE aleși de electorat vor fi responsabili pentru reprezentarea intereselor cetățenilor UE în următorii cinci ani, și de asemenea, pentru modelarea viitoarelor politici și a legislaţiei Uniunii Europene.

Protecția animalelor este un subiect la care cetățenii europeni ţin foarte mult. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în care animalele sunt recunoscute ca fiinţe simţitoare, ceea ce înseamnă că atât politicile UE cât și cele ale Statelor Membre trebuie să acorde atenție cerințelor referitoare la bunăstarea animalelor.

Humane Society International/Europe face apel la candidații la Alegerile Europene să devină o voce pentru animalele sălbatice, de fermă și de laborator, să promoveze bunăstarea acestora și să asigure îmbunătățirea protecției lor atât în UE cât și în afara granițelor sale. Acest Manifest subliniază o serie de priorităţi pentru următorul Mandat Parlamentar (2024-2029).

De asemenea, puteți descărca și citi Manifestul nostru în întregime.

Creșterea bunăstării animalelor de fermă

Legislația UE referitoare la bunăstarea animalelor trebuie revizuită, astfel încât să reflecte pe deplin datele științifice curente despre bunăstare animală. De asemenea, domeniul de aplicare a legislației trebuie extins pentru a acoperi toate animalele crescute în scopuri economice. Este imperios necesar ca această revizuire legislativă să includă eliminarea treptată a sistemului de creștere în cuști a animalelor de fermă, precum găinile ouătoare și porcii.

Fermele de blănuri devin istorie

Trebuie introdusă o interdicție totală cu privire la creșterea, reproducerea și uciderea animalelor destinate exclusiv producției de blănuri. Aceste practici crude și inutile din fermele de blănuri trebuie să devină cât mai curând o relicvă a trecutului pretutindeni în Europa.

Restricționarea importurilor de trofee de vânătoare

În prezent, statelor membre ale UE li se impune să elibereze permise de import doar pentru trofee de vânătoare din speciile incluse în anexa A și doar pentru douăsprezece specii din Anexa B a Regulamentul UE pentru Comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice. Atâta timp cât importul de trofee de vânătoare rămâne legal, această cerință trebuie extinsă pentru TOATE speciile enumerate în Anexa B pentru a garanta că aceste trofee de vânătoare au fost obținute în mod legal și sunt de origine „sustenabilă”.

Eliminarea lacunelor din Regulamentele UE privind comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice

O lacună în legislația UE permite ca speciile de animale sălbatice protejate la nivel național și care sunt traficate în fluxurile de comerț internațional să fie vândute legal în Europa ca animale de companie exotice. UE trebuie să se angajeze să adopte o legislație suplimentară care interzice importul, transbordarea, cumpărarea și vânzarea animalelor sălbatice ridicate ilegal în țara de recoltare/origine.

Știința fără folosirea animalelor

Legislația UE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) trebuie revizuită pentru a elimina lacunele care permit testarea ingredientelor cosmetice. Atât REACH, cât și Regulamentul UE privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) trebuie actualizate pentru a încuraja adoptarea metodelor care nu implică animale pentru evaluarea siguranței. Este esențial ca, prin revizuiri sau acte delegate, să nu fie introduse cerințe noi sau extinse privind testele efectuate pe animale. În cercetare, unde cele mai multe animale sunt folosite pentru experimente, UE ar trebui să se angajeze la o schimbare științifică și tehnologică către abordări care nu folosesc animale.

Promovarea sistemelor alimentare sustenabile

Elaborarea politicilor UE, inclusiv orice viitoare lege-cadru privind Sistemele Alimentare, ar trebui să promoveze în mod activ tranziția către o dietă bazată mai mult pe plante, și o scădere a producției și a consumului de produse de origine animală. Ar trebui de asemenea promovate măsuri pentru reducerea numărului și a densităților de animale de fermă din producție, cu scopul de a reduce impactul creșterii intensive a animalelor asupra mediului și a climei.

Puteți găsi informații detaliate despre prioritățile noastre pentru următoarea legislatură a Parlamentului European în Manifestul nostru.

Sunteți candidat la alegerile europene și doriți să susțineți prioritățile noastre cheie? Vă rugăm să luați legătura cu noi: info@hsi-europe.org

februarie 26, 2024

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI―Până la finalul anului 2024, organizația pentru protecția animalelor Humane Society International și Crucea Roșie Ucraina vor oferi ajutor pentru 100.000 de câini, pisici și alte animale de companie și 40.000 de proprietari de animale din Ucraina, țară afectată grav de război. În colaborarea care a debutat acum 2 ani, la începerea conflictului, organizațiile au oferit ajutoare vitale, cum ar fi hrană pentru animale de companie, asistență veterinară și accesorii esențiale pentru animalele de companie, dar și sprijin pentru proprietarii acestora, refugiați în interiorul țării sau afectați în alt mod de conflictul din Ucraina. În România, Humane Society International și Crucea Roșie Română au inițiat o strânsă colaborare din prima lună de război, pentru a introduce alimente vitale pentru animale de companie în transporturile umanitare spre Ucraina.

Până în prezent, parteneriatul international a furnizat ajutor de urgență în 14 regiuni din Ucraina, ajungând la peste 19.000 de proprietari de animale și 40.000 de animale de companie. Prin distribuția a peste 205 tone de hrană pentru animale, 48 de tone de nisip pentru pisici, 3.530 de litiere, 2.500 de cuști de transport și 9.000 de pachete de tratamente antiparazitare pentru animalele aflate în dificultate, programul a avut un impact semnificativ în ameliorarea situației acestora. În 2024, programul HSI/URC se va extinde și în alte trei regiuni din Ucraina (Zakarpattia, Kharkiv și Sumy), asigurându-se astfel că ajutoarele vor ajunge la cei aflați în nevoie de pe întregul teritoriu al Ucrainei.

Ruud Tombrock, director executiv al Humane Society International/Europa, a declarat: “Pe măsură ce conflictul din Ucraina continuă, atât oamenii, cât și animalele îndură, unul lângă altul, greutăți de neimaginat. Animalele de companie sunt membri ai familiei, iar în astfel de circumstanțe dificile ele oferă confort oamenilor și un sentiment de normalitate. Suntem recunoscători pentru recunoașterea de către Crucea Roșie Ucraina a faptului că bunăstarea animalelor în timp de război este strâns legată de bunăstarea oamenilor care le prețuiesc și depind de ele. Ne angajăm să păstrăm oamenii și animalele de companie împreună.”

Directorul HSI/Europe pentru România, Andreea Roseti, spune: ” În mijlocul suferinței provocate de război, sprijinul pentru animalele de companie devine un element vital al umanității. Oamenii fac eforturi extraordinare să fugă cu animalele sau să rămână în Ucraina pentru a nu le părăsi, pentru că aceste ființe aduc confort și normalitate în viețile lor zdruncinate. Prin contribuția noastră, nu doar că aducem alinare animalelor, dar oferim și un sprijin esențial oamenilor.”

În decursul celor doi ani de război, peste 11 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească casele, dintre care 5 milioane au rămas în interiorul țării, mulți dintre ei refuzând să se evacueze fără animalele lor de companie. În efortul lor comun de a-i ajuta pe acești oameni și pe animalele lor, HSI și URC au furnizat provizii vitale în Kiev, Khmelnytskyi, Donetsk, Rivne, Zaporizhzhia, Chernihiv, Volyn, Poltava, Zhytomyr, Ternopil, Cherkasy, Chernivtsi, Mykolaiv și Kryvyi Rih. În regiuni precum Donețk, unde adunarea în grupuri mari prezintă riscuri, voluntarii Crucii Roșii merg direct la oameni acasă, pentru a nu-i expune pericolului. În anumite zone, cum ar fi districtul Podil din Kiev, parteneriate suplimentare au facilitate accesul animalelor de companie la îngrijire veterinară gratuită.

Maksym Dotsenko, directorul general al Crucii Roșii ucrainene, a declarat: “Crucea Roșie Ucraina apreciază foarte mult sprijinul acordat de Humane Society International pentru animalele de companie în această perioadă dificilă. Este important pentru cetățenii noștri să își poată păstra animalele de companie, iar acest program face acest lucru posibil.”

Humane Society International a derulat activități de asistență pentru persoanele refugiate din Ucraina și animalele lor încă din martie 2022, furnizând hrană pentru animale, accesorii esențiale și asistență veterinară.

Imagini pot fi descărcate aici.

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, aroseti@hsi.org

februarie 20, 2024

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI—Înainte de Săptămâna modei de la Milano, se desfășoară și cea mai mare campanie globală anti-blănuri, prin care oamenii solicită brandului de modă Max Mara să renunțe la blănuri. Campania este realizată de organizațiile de protecția animalelor Humane Society International, Humane Society of the United States și Fur Free Alliance , care cuprinde organizații din peste 35 de țări. Inițiatorii campaniei îi îndeamnă pe milioanele de susținători și pe toți cei care sunt sensibili la suferința animalelor – fie că sunt din Regatul Unit, Australia, Canada, Coreea de Sud, Uniunea Europeană sau Statele Unite, să contacteze Max Mara prin telefon, e-mail și rețele de socializare și să solicite casei de modă să renunțe la folosirea blănurilor, deoarece aceasta este o practică crudă, care nu își are locul într-o societate modernă.

Max Mara, o afacere cu peste 2.500 de magazine în 105 țări – dintre care 124 în Uniunea Europeană – este unul dintre ultimii mari utilizatori de blănuri naturale, iar colecția sa actuală include articole din blană de vulpe, câine enot și nurcă. Printre produsele din blană Max Mara se numără manșete din blană de vulpe, o glugă cu guler din blană de nurcă, o glugă cu guler din blană de vulpe, mănuși din blană de nurcă și un breloc din blană de câine enot, iar etichetele produselor arată că firma folosește blană de nurcă din China, plus blană de vulpe și de câine enot din Finlanda.

Max Mara are obligația să se alinieze trendului de sustenabilitate și protecție a animalelor, având în vedere că utilizarea blănurilor naturale este o practică depășită, iar majoritatea marilor branduri de modă din lume au renunțat deja la blănuri, inclusiv Dolce & Gabbana, Saint Laurent, Valentino, Prada, Gucci, Versace, Alexander McQueen, Balenciaga și Jimmy Choo, pe lângă alte nume importante care au interzis utilizarea blănurilor cu foarte mult timp în urmă, precum Hugo Boss, Armani, Tommy Hilfiger, Stella McCartney și Vivienne Westwood.

Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, a declarat: “Max Mara este unul dintre ultimele branduri globale de modă care continuă să sprijine mizerabila industrie a blănurilor. Procedând astfel, Max Mara rămâne izolată într-o lume în care marea majoritate a consumatorilor consideră folosirea blănurilor o cruzime. Dovezile sunt clare: industria blănurilor este echivalentă cu cruzimea asupra animalelor, este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Este timpul ca și Max Mara să renunțe la blănurile naturale și să adopte o politică a compasiunii”.

Nurcile, vulpile și câinii enot, specii folosite de Max Mara, sunt animale crescute în ferme de blănuri, unde își petrec întreaga viață în cuști minuscule, fără șansa de a avea comportamente naturale, iar la final sunt ucise brutal prin gazare sau electrocutare și apoi jupuite.

În plus, producția de blănuri este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Studiul realizat de Foodsteps, experți în probleme de mediu, arată că, în comparație cu alte materiale, un kilogram de blană produce cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. De exemplu, amprenta de carbon a unui kilogram de blană de nurcă este de 31 de ori mai mare decât cea a bumbacului și de 25 de ori mai mare decât cea a poliesterului. De asemenea, fermele de blănuri sunt spații propice pentru zoonoze, precum COVID-19 și gripa aviară, cu sute de focare confirmate în fermele de blănuri din Europa și America de Nord în ultimii ani. Toate acestea în timp ce țesături alternative de calitate, prietenoase cu mediul și care nu implică suferința animalelor, sunt disponibile și vândute de către competitorii Max Mara, cum ar fi KOBA® Fur Free Fur, care folosește ingrediente vegetale și reciclate.

Cea mai recentă și amplă investigație din fermele de blănuri s-a desfășurat în șase țări din UE, inclusiv în Finlanda. În vara și toamna 2023, investigatori independenți au efectuat peste 100 de vizite la fermele de blănuri, adunând dovezi video și foto șocante privind bunăstarea animalelor. Conform dovezilor, nurci, vulpi și câini enot trăiesc în condiții înfricoșătoare: animale rănite, moarte sau în agonie, cazuri de canibalism, animale cu membre lipsă, infecții grave, răni pline de viermi și cazuri de auto-mutilare.

Românii pot cere brandului Max Mara să renunțe la blănuri, semnând petiția aici.

Context:

Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri.
În peste 480 de ferme de blănuri din 13 țări au fost descoperite nurci infestate cu COVID-19, iar în fermele din Spania și Finlanda au apărut focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1). Potențialul major de răspândire a bolilor zoonotice din fermele de blănuri a fost recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar virusologii avertizează guvernele să “ia în considerare dovezile tot mai numeroase care recomandă eliminarea fermelor de blănuri în vederea rezistenței în fața pandemiilor”.
Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene: Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.
România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022.
În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România. În aceste ferme animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, femelele fiind forțate să se reproducă în permanență, înainte ca scurta lor viață să fie curmată prin ruperea gâtului sau în camere de gazare improvizate.

Descarcă AICI fotografii / materiale video din fermele de blănuri din Finlanda

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România , aroseti@hsi.org

ianuarie 25, 2024

Humane Society International / Europa

Britta Jaschinski, co-founder of Photographers Against Wildlife Crime

BUCUREȘTI—Într-o victorie majoră pentru conservarea faunei sălbatice și bunăstarea animalelor, Parlamentul Belgiei a adoptat o decizie importantă, votând în unanimitate proiectul de lege al Ministrului pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Afaceri Verzi, Zakia Khattabi. Noua lege interzice importul în țară de trofee de vânătoare din specii pe cale de dispariție. Această decizie istorică, după aproape doi ani de la solicitarea inițială a Parlamentului pentru o astfel de interdicție, va proteja specii prețuite precum leii și rinocerii.

Votul unanim din Camera Reprezentanților din Belgia reflectă opțiunea a 91% dintre belgieni care se opun vânătorii de trofee și susținerea a 88% privind interzicerea importului oricărui trofeu de vânătoare, conform unui sondaj Ipsos din 2020 comandat de Humane Society International/Europa.

Înainte de această interdicție, Belgia importa trofee din specii vulnerabile la dispariție, precum hipopotamul, ghepardul și urșul polar. Noua lege va opri importul de trofee de vânătoare de la multe specii aflate în prezent în pericol de dispariție din cauza comerțului sau care ar putea fi amenințate dacă nu se limitează comerțul. Toate speciile enumerate în anexa A la Regulamentul European 338/97 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică, precum jaguarul, ghepardul, leopardul, anumiți urși bruni, zebra de munte (Cape), cimpanzeul și elefantul african, vor fi protejate de noul proiect de lege, alături de anumite specii din anexa B a aceluiași regulament, inclusiv leul african, rinocerul alb, hipopotamul și oaia de munte (argali), enumerate, de asemenea, în anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 865/2006 de reglementare a comerțului cu specii de floră și faună sălbatică protejate. Noua lege depășește rezoluția Parlamentului din 2022, extinzând protecția la mai multe specii din anexa B decât cele șase specii acoperite inițial.

Parlamentarul Kris Verduyckt (Vooruit, Partidul Social Democrat Flamand), care a inițiat propunerea legislativă de interzicere a importurilor de trofee de vânătoare, a declarat: “Țara noastră interzice, în sfârșit, importul de trofee de vânătoare de la animale aflate în pericol. Protejarea acestor specii este incompatibilă cu importurile de trofee de vânătoare. Sunt încântat că propunerea mea este acum parte din legislația tării noastre și sper că aceasta va servi drept sursă de inspirație pentru multe alte țări.”

Zakia Khattabi, Ministrul belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Afaceri Verzi a comentat: “Odată cu aprobarea de astăzi a proiectului meu legislativ, Parlamentul oferă baza legală pentru rezoluția adoptată cu unanimitate pe 24 martie 2022. Era important și urgent să oferim protecția necesară speciilor de animale amenințate!”

După ce a susținut această cauză ani de zile și a colaborat îndeaproape cu parlamentarii belgieni pentru obținerea sprijinului parlamentar, Humane Society International/Europe aplaudă adoptarea legii care reprezintă finalizarea de succes a unui parcurs legislativ complex. Organizația pentru protecția animalelor a lucrat alături de membrii parlamentului timp de peste 2 ani, pentru a obține interzicerea importurilor de trofee. În primă fază, în 2022 s-a aprobat în unanimitate o rezoluție parlamentară, iar în 2023 aceasta a devenit o propunere legislativă aprobată de Consiliul de Miniștri.

“Parlamentul belgian scrie astăzi o pagină de istorie importantă pentru animale și își demonstrează poziția principială împotriva uciderii fără sens a faunei sălbatice aflate în pericol”, a declarat Ruud Tombrock, director executiv al HSI/Europa. “Prin această decizie, Belgia se poziționează ca lider în protejarea biodiversității și a speciilor pe cale de dispariție. Credem că și alte țări europene sunt pregătite să îi urmeze exemplul și să ia o poziție fermă împotriva vânătorii de trofee prin interzicerea importurilor de astfel de suveniruri. Este momentul pentru o interdicție la nivelul Uniunii Europene privind importul de trofee de vânătoare de la specii pe cale de dispariție și protejate, care să reflecte opiniile cetățenilor din statele membre de a proteja animalele și biodiversitatea dar care să și evite o fragmentare a pieței interne europene.”

Măsurile luate în Belgia transmit un semnal pozitiv în sprijinul adoptării unei interdicții similare în Franța, unde o propunere transpartinică similară se află în dezbatere parlamentară. Propunerea legislativă franceză de interzicere a importurilor de trofee de vânătoare de la specii protejate vine din partea deputatei ecologiste Sandrei Regol cu sprijinul deputatei Renașterii, Corinne Vignon, care este și președinta Grupului de Studiu Privind Condiția și Bunăstarea Animalelor.

Înainte de implementare, legea din Belgia trebuie să treacă prin procesul de aprobare și promulgare din partea Regelui. Textul va fi apoi publicat în “Moniteur Belge”, intrând în vigoare la data specificată în text sau, dacă nu este specificat, la 10 zile după publicare.

Aici puteți descărca poze cu trofee de vânătoare și alte materiale de campanie.

Context:

Vânătoarea de trofee a speciilor aflate în pericol reprezintă o amenințare gravă la adresa conservării și a patrimoniului natural mondial. Vânătorii de trofee preferă să ucidă cele mai mari și mai impresionante animale din punct de vedere fizic, iar pierderea acestora poate cauza declinul în cascadă al populațiilor. Multe dintre speciile vizate, cum ar fi elefanții africani, rinocerii și leoparzii, se confruntă cu riscul de dispariție și joacă un rol crucial în menținerea ecosistemelor sănătoase și a biodiversității.
Potrivit unui raport HSI/UE, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare importator de trofee de vânătoare după Statele Unite, cu o medie de 3.000 de trofee importate în perioada 2014-2018. UE a fost, de asemenea, cel mai mare importator de trofee de ghepard, cu 297 de trofee de ghepard importate în UE între 2014 și 2018. Primele cinci specii importate în UE ca trofee sunt următoarele: zebra de munte Hartmann (3.119), babuinul Chacma (1.751), ursul negru american (1.415), ursul brun (1.056) și elefantul african (952),
Belgia este al 13-lea cel mai mare importator de trofee de vânătoare de specii protejate la nivel internațional din Europa.
În mai 2016, Olanda a instituit o interdicție privind importul de trofee de vânătoare pentru mai mult de 200 de specii enumerate în anexa A a Regulamentului European 338/97 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea și a speciilor pe cale de dispariție. Interdicția de import se aplică, de asemenea, următoarelor specii din anexa B: rinocerul alb, hipopotamul, elefantul african, muflonul (oaia sălbatică din Caucaz), leul și ursul polar. În total, 200 de specii de animale sunt afectate de interdicția privind licențele de import.
Franța a interzis importul de trofee de vânătoare de lei în 2015. În 2023, a fost depusă o propunere legislativă, care vizează “oprirea eliberării de licențe de import pentru trofeele de vânătoare ale anumitor specii pe cale de dispariție”.
În Finlanda, importul de trofee de vânătoare a fost restricționat în iunie 2023. Noua lege privind conservarea naturii include o dispoziție care interzice importul de animale individuale sau de părți ale acestora din speciile cele mai periclitate la nivel mondial care sunt amenințate de comerțul internațional ca trofee din țări din afara UE.
În Germania, Ministrul Mediului, Steffi Lemke, a anunțat că intenționează să restricționeze importul de trofee de vânătoare din specii de animale protejate. În 2022, Germania a reziliat statutul de membru al țării în Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului, un organism de lobby pro-vânătoare.
În Italia, în 2022 a fost prezentat un proiect de lege care vizează interzicerea importului, exportului și reexportului în și dinspre Italia de trofee de vânătoare obținute de la animale protejate de CITES (Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică). După căderea guvernului și alegerile din 2022, același proiect de lege a fost depus din nou în Parlament.

noiembrie 24, 2023

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI—Humane Society International/Europe lansează o nouă campanie online și îndeamnă consumatorii să aleagă produse fără blănuri (fur-free) de Black Friday, zi care coincide cu mișcarea internațională Fur-Free Friday (Vinerea Fără Blănuri). Organizația le reamintește cumpărătorilor că în spatele produselor din blană se află o industrie de extremă cruzime față de animale și face apel către public să ajute la interzicerea fermelor de blănuri din România, semnând petiția online.

Creșterea animalelor pentru blănuri a fost interzisă în 20 de state europene, dar România rămâne unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene în care această industrie încă este permisă. Deși industria este în scădere, aproximativ 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 blănuri de șinșilă sunt produse în fermele din România în fiecare an.

Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România, declară: “Obiectivul campaniei noastre Fur-Free Friday este să atragem atenția asupra cruzimii care stă în spatele industriei blănurilor. În întreaga lume, milioane de animale suferă pentru diverse perioade de vânzări, precum cele de Black Friday. Aceste cifre sunt direct influențate de acțiunile noastre de consumatori: de fiecare dată când cumpărăm un produs din blană sprijinim această industrie și exploatarea cumplită a animalelor. Noi suntem cei care pot opri cruzimea, alegând un Black Friday Fur-Free (fără blănuri) și cerând politicienilor să interzică fermele de blănuri prin petițiile noastre. Românii au puterea de a opri această cruzime”.

La nivelul Uniunii Europene, petiția Inițiativei Cetățenești Europene “Europa fără blănuri” a strâns peste 1.5 milioane de semnături în doar 10 luni. Această reacție impresionantă dovedește că există o indignare publică uriașă față de practicile crude din fermele de blănuri și că europenii susțin interzicerea creșterii animalelor pentru blană. Comisia Europeană urmează să prezinte un răspuns oficial la inițiativa cetățenească, pe 6 decembrie.

În urma unei investigații realizate de HSI/Europe în 2022, care a scos la iveală dovezi șocante ale condițiilor grele în care trăiesc animalele în fermele de blănuri, Senatul României a aprobat un proiect de lege care interzice creșterea comercială și în vederea sacrificării a nurcilor și șinșilelor. Este rândul Camerei Deputaților să ia decizia corectă, și anume să voteze pentru interzicerea fermelor de blănuri. HSI/Europe face un apel către public să semneze petiția adresată Prim-ministrului și membrilor Camerei Deputaților, cerându-le acestora să prioritizeze interzicerea creșterii animalelor pentru blană.

Fur-Free Friday, desfășurată de Black Friday, este o mișcare internațională apărută în anii 1980 și reprezintă o zi internațională de acțiuni de conștientizare a cruzimii din industria blănurilor.

SFÂRȘITUL

Contacte din presă: Andreea Roseti, Cuntry Director Humane Society International în România, aroseti@hsi.org

noiembrie 22, 2023

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI, România—Prima evaluare a bunăstării puilor realizată în rândul a 12 branduri de fast-food din România dezvăluie faptul că industria fast-food face primii pași în direcția creșterii nivelului de bunăstare a puilor folosiți pentru producția de carne. Raportul 2023 Pecking Order pentru România, realizat de Humane Society International/Europe, evaluează cele mai importante lanțuri fast-food precum McDonald’s, Burger King și Subway, dar și lanțuri locale, inclusiv Spartan și 5 to go, în ceea ce privește angajamentele cu termene precise asumate în scopul îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea puilor de carne broiler în cadrul lanțurilor de aprovizionare și raportarea progreselor înregistrate. Evaluarea se bazează pe indicatori precum spațiul alocat pe cap de pasăre, rasele de pui crescute, utilizarea bateriilor, asigurarea de mijloace de îmbunătățire a mediului de viață care să le permită animalelor să își manifeste comportamentul natural, dar și metodele la care se apelează pentru sacrificarea acestora.

România este un actor cu pondere semnificativă în industria puilor broiler din Europa, aprovizionând cu produse din carne de pui atât piețele interne, cât și pe cele internaționale. În 2021, România s-a clasat pe locul opt între producătorii din UE, înregistrând 271.7 de milioane de pui crescuți și sacrificați.

În evaluare au fost incluse 12 branduri fast-food din România. Au fost analizate 5 to go, Burger King, Domino’s, IKEA, KFC, McDonald’s, PAUL, Pizza Hut, Salad Box, Spartan, Starbucks și Subway. Rezultatele generale reflectate în raportul The Pecking Order evidențiază faptul că unele companii au făcut progrese și au publicat angajamente în vederea îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea puilor broiler, pe când majoritatea acestora sunt în continuare doar în fază incipientă. Numeroase lanțuri internaționale de fast-food se bazează mult pe politicile adoptate de companiile-mamă în materie de bunăstare a puilor, fără a le declara pe paginile locale de internet, în timp ce lanțurile fast-food naționale nu au introdus deloc aceste politici de bunăstare.

În Romania, Subway ocupă poziția de lider al companiilor evaluate, obținând un scor general de 57% pentru management și raportare în cazul aspectelor legate de bunăstarea puilor broiler. Subway este urmat în clasament de IKEA, PAUL și Pizza Hut, acestea obținând un scor procentual de 47%. Pe de altă parte, KFC, 5 to go, Burger King, Domino’s, McDonald’s, Salad Box, Spartan și Starbucks au obținut scoruri foarte mici, între 2% și 0%.

În România, Subway este singurul lanț care a obținut un scor non-zero la raportarea evoluției celor asumate.

“Rezultatele din The Pecking Order indică faptul că anumite lanțuri de fast-food de top din România au făcut primul pas și au publicat angajamente privind îmbunătățirea aspectelor legate de bunăstarea puilor destinați industriei cărnii. Apreciem eforturile depuse de Subway, IKEA, PAUL și Pizza Hut în ceea ce privește asumarea responsabilității, însă subliniem și nevoia mai multor inițiative pentru a putea aduce schimbări semnificative în această industrie. Această evaluare anuală este esențială pentru observarea progreselor și provocărilor, precum și a sprijinului de care companiile ar putea avea nevoie în acest demers de a asigura un nivel mai ridicat al bunăstării animalelor,” afirmă Andreea Roseti, Country Director, Humane Society International în Romania.

Numărul mare de vieți de animale afectate de industria cărnii de pui impune ca aceasta să promoveze în mod activ standarde mai exigente în materie de bunăstare a animalelor. The Pecking Order nu evaluează doar un status quo; acesta oferă soluții concrete. The Pecking Order reprezintă un instrument puternic pentru companiile de fast-food care caută să îmbunătățească aspectele legate de bunăstarea puilor și să adere la Angajamentul European pentru Pui (ECC). Humane Society International/Europe invită la colaborare și acțiuni prompte în vederea îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea animalelor în cadrul lanțurilor de aprovizionare, pentru a adapta astfel de activități de business la tendințele viitoare, în conformitate cu cerințele tot mai mari ale consumatorilor și cu legislația viitoare.

Date din The Pecking Order

Ediția 2023 a The Pecking Order este un proiect derulat de World Animal Protection alături de Humane Society International, the Albert Schweitzer Stiftung, L214 și Essere Animali. La evaluare au participat în total 69 de companii, fiind vizate piețele din Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Spania.
The Pecking Order este o inițiativă dedicată evaluării bunăstării puilor broiler destinați industriei fast-food, focusată pe analizarea angajamentului luat de companii cu privire la abordarea aspectelor legate de bunăstarea puilor în cadrul lanțurilor de aprovizionare, a măsurilor luate și a modului în care sunt implementate cerințele recomandate prin Angajamentul European pentru Pui (ECC). The Pecking Order se ocupă cu evaluarea brandurilor din sectorul fast-food din anul 2019. În 2023 au fost evaluate șase piețe europene, printre care a fost inclusă pentru prima dată și România. Raportul oferă o prezentare generală a situației actuale privind bunăstarea puilor de carne pentru industria fast-food din România și descrie o serie de oportunități de îmbunătățire.
Managementul bunăstării puilor diferă de la ţară la ţară. Companiile din Germania și Franța cu activitate în sectorul fast-food au obținut cele mai bune scoruri medii generale dintre toate țările evaluate, demonstrând mai multe angajamente asumate și o implementare mai bună. Lanțurile din Polonia și România au obținut cele mai slabe scoruri, ceea ce indică faptul că este în continuare necesar să se aducă îmbunătățiri semnificative la nivel de țară în contextul industriei fast-food, cu privire la bunăstarea puilor.

Anumite lanțuri fast-food se descurcă mai bine decât altele în privința publicării propriilor angajamente și obiective ce vizează bunăstarea puilor. Subway, IKEA, PAUL și Pizza Hut au recunoscut nevoia de a avea standarde superioare de bunăstare în cazul puilor broiler. Fiecare dintre companii însumează un procent de 94%. Pe de altă parte, KFC, Burger King, Domino’s, McDonald’s, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan demonstrează o lipsă de angajament înregistrând scoruri cuprinse între 3% (KFC) și 0% (alte companii).
În ceea ce privește raportarea progreselor înregistrate și a evoluției celor asumate, Subway este singurul lanț care a obținut un scor non-zero. Toate celelalte companii evaluate au primit un scor de 0%. Acestea nu au publicat nicio informație pe site-urile locale. Aceste rezultate denotă o lipsă semnificativă de transparență și de activitate relevantă în acest sens. În lipsa raportării progreselor, publicului nu-i rămâne altceva de făcut decât să presupună că aceste companii nu întreprind nicio acțiune în vederea eliminării cruzimii la care sunt supuși puii din lanţurile de aprovizionare.

SFÂRȘITUL

Contacte din presă: Andreea Roseti, Cuntry Director Humane Society International în România, aroseti@hsi.org

iulie 11, 2023

Humane Society International / Europa

BRUXELLES, Belgia―Astăzi s-a confirmat în mod oficial că 1,502,319 cetățeni UE au semnat inițiativa cetățenească europeană Fur Free Europe prin care fac apel la Comisia Europeană pentru a interzice fermele de blană și plasarea pe piața europeană a produselor din blană. Aceasta marchează cea de-a 10-a inițiativă cetățenească europeană de succes de la lansarea acestui mecanism de exprimare, șapte dintre aceste 10 ICE fiind dedicate chestiunilor legate de animale. Fur Free Europe reprezintă inițiativa cetățenească europeană cu cel mai mare succes în materie de bunăstarea animalelor dar și a treia cea mai de succes inițiativă de acest gen per total. Organizatorii acestei ICE se vor întâlni acum cu Comisia Europeană urmând ca ulterior să participe la o audiere publică la Parlamentul European, după care Comisia Europeană trebuie să răspundă public la inițiativă, până la sfârșitul anului.

Petiția a fost lansată în mai 2022 cu susținerea a peste optzeci de organizații de protecție a animalelor din întreaga Europă și a durat până în data de 1 martie, cu mai mult de două luni mai devreme decât termenul limită stabilit oficial, datorită unui număr record de semnături neconfirmate colectate: 1,701,892 în mai puțin de zece luni. Această ICE a atins cu succes pragul de semnături necesare pentru douăzeci și unu de State Membre, respectiv de trei ori mai multe semnături decât nivelul minim necesar stabilit – acela de șapte State Membre.

Cu un total de 23,160 semnături validate în Romania, dintre care o parte fiind obținute ca urmare a campaniilor susținute de Humane Society International/Europe, cetățenii români au adoptat de asemenea o poziție clară împotriva fermelor de blană.

“Sprijinul acordat de majoritatea covârșitoare a semnatarilor acestei inițiative conduce la o singură concluzie cât se poate de clară: blănurile trebuie să devină istorie. Suntem atât de mândri că am reușit să facem încă un pas spre eliminarea acestor practici crude și inutile, iar acum apelăm la CE să utilizeze noua legislație privind bunăstarea animalelor pentru ca dorința exprimată de 1,5 milioane de cetățeni europeni să devină astfel realitate”, a comentat Reineke Hameleers, CEO al Eurogroup for Animals, organizatorii Fur Free Europe.

“Nu poate exista un semn mai clar decât această petiție de proporții pentru a concluziona că într-o societate etică și în plin progres nu există loc pentru cruzimea din fermele de blană,” a afirmat Dr. Joanna Swabe, manager senior de afaceri publice în cadrul HSI/Europe. “Comisia Europeană are acum datoria să propună o legislație care să facă această practică învechită să devină istorie, și să ajute Europa să ajungă la un alt nivel – cel fur-free. O astfel de mișcare ar întări poziția Europei ca lider în materie de bunăstare a animalelor și progres uman.”

S-a dovedit din toate punctele de vedere că existența fermelor de blană nu se justifică prin motive rezonabile. În aceste ferme de blană, animale precum nurcile, vulpile și câinii enoți sunt ținute în cuști de mici dimensiuni, fără a-și putea manifesta comportamentul natural, specific speciei, doar pentru a fi mai apoi ucise exclusiv pentru prețul pus pe blana acestora.

În plus, fermele de blană prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și a animalelor, astfel cum s-a demonstrat și în timpul pandemiei de COVID-19, când focarele identificate la fermele de nurci au dus la concluzia că noi variante ale virusului au fost transmise de la animale la oameni. Din perspectiva protecției mediului, utilizarea substanțelor chimice toxice în procesele de obținere a blănurilor fac ca această industrie să fie una semnificativ poluantă.

ENDS

Publicații în domeniu:

Contacte din presă

Agnese Marcon, director de comunicare al grupului Eurogroup for Animals: a.marcon@eurogroupforanimals.org ; +32 (0) 456 078 038
Yavor Gechev, director de comunicare al HSI/Europe: ygechev@hsi.org ; +359889468098, +393515266629

mai 11, 2023

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI, România―Oameni politici români și reprezentanți ai organizațiilor de protecție a animalelor din Europa au solicitat interzicerea fermelor de animale pentru blană în România, în cadrul unei mese rotunde care a avut loc la Parlamentul României. Evenimentul organizat de către reprezentanța din România a Humane Society International (HSI) a avut loc în Sala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului și a fost moderat de către cunoscuta prezentatoare de televiziune Simona Gherghe.

Participanții la evenimentul „Pentru o Românie fără blănuri” au cerut ferm Camerei Deputaților să aprobe proiectul de lege pentru interzicerea fermelor de animale de blană, punând astfel capăt practicii pline de cruzime a creșterii și uciderii animalelor precum șinșile și nurci pentru blana lor. Senatul României a votat în favoarea acestei inițiative legislative în luna decembrie a anului trecut, dar Camera Deputaților este cameră decizională. Dacă proiectul de lege va fi aprobat, România va deveni cea de-a 20-a țară europeană care închide astfel de ferme.

Reprezentanți ai unui număr de 13 grupuri de protecție a animalelor care sunt membre ale Fur Free Alliance (FFA) – o coaliție internațională care are drept obiectiv renunțarea la creșterea animalelor pentru blană – au fost prezenți la eveniment pentru a susține interzicerea fermelor de animale de blană. Interdicția a fost propusă anul trecut, după ce a fost făcută publică o șocantă investigație sub acoperire realizată de HSI/Europe, în care erau prezentate condițiile groaznice din fermele de animale de blană din România. Imaginile filmate în premieră într-o fermă românească de șinșile au arătat animale ținute în cuști de sârmă mici și murdare, cu picioarele alunecându-le printre ochiurile plaselor de sârmă, cu scopul de a fi mai apoi ucise în numele modei, după câteva luni de viață, în camere de gazare improvizate.

Vorbind în numele inițiatorilor proiectului de lege, deputatul Gheorghe Pecingină a pledat pentru un vot favorabil al Camerei Deputaților cât mai curând posibil. Pecingină a spus: „E momentul ca România să renunțe la fermele de animale pentru blană, iar Camera Deputaților trebuie să urmeze exemplul Senatului și să voteze în favoarea acestei inițiative legislative. Mai sunt doar câteva astfel de ferme în România, doar pentru două specii – șinșilă și nurcă americană. Proiectul de lege nr. 23/2023 trebuie să treacă, iar România trebuie să se alăture majorității statelor membre ale Uniunii Europene care au interzis această activitate crudă, anacronică”.

Humane Society International / Europe a anunțat lansarea unei campanii de informare și a unei petiții pentru a demonstra sprijinul publicului pentru interzicerea fermelor de animale de blană. Andreea Roseti, directorul pentru România al HSI/Europe, a afirmat: „Rog deputații români să ia decizia corectă din punct de vedere moral și să interzică fermele de animale pentru blană. Știm cu toții că e profund greșit să chinuim animalele în numele modei și știm de asemenea că există atâtea alternative la astfel de produse vestimentare. Condițiile din fermele românești de animale pentru blană sunt groaznice, așa cum au arătat foarte clar materialele video, fotografiile și mărturiile pe care HSI România le-a făcut publice anul trecut”.

Joh Vinding, președintele Fur Free Alliance, a declarat în cadrul dezbaterilor: „Îi apreciem pe oamenii politici din România care susțin proiectul de lege pentru interzicerea fermelor de animale de blană. O astfel de interdicție ar arăta că România este parte a unei tendințe din ce în ce mai accentuate în Europa, unde 20 de țări au fost de acord cu opinia majorității covârșitoare a opiniei publice, conform căreia animalele nu trebuie să sufere în numele modei. Acest important act normativ va salva mii de animale și ne va duce cu un pas mai aproape de o Europă fără blănuri”.

La finalul dezbaterilor, membrii Fur Free Alliance au depus o scrisoare adresată Prim-ministrului României și membrilor Camerei Deputaților, solicitând aprobarea rapidă a proiectului de lege privind interzicerea fermelor de animale pentru blană în România. Nevoia de a proteja animalele și riscurile pentru sănătatea oamenilor sunt principalele motive prezentate pentru această interdicție, în scrisoare subliniindu-se de asemenea declinul industriei blănurilor în ultimii ani.

Până în prezent, 19 țări din Europa au interzis creșterea animalelor pentru blănurile lor, inclusiv state membre ale Uniunii Europene precum Austria, Belgia, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia și Slovenia. De asemenea, în Polonia și Lituania au loc dezbateri pentru promovarea legislației în acest sens. Alte două țări – Germania și Elveția – au implementat reguli extrem de severe, care au făcut în mod practic imposibilă activitatea în fermele de animale pentru blană, iar alte trei state membre ale UE – Danemarca, Suedia și Ungaria – au impus restricții care au dus la stoparea creșterii anumitor specii de animale pentru blană. Doar o mică parte dintre țările membre ale Uniunii Europene, precum România, permit în continuare creșterea animalelor pentru blană.

La începutul acestui an, Inițiativa Cetățenească Europeană Fur Free Europe / Europa fără blănuri a strâns peste 1,7 milioane de semnături ale cetățenilor Uniunii Europene. Adresându-se Comisiei Europene, inițiativa civică a cerut interzicerea creșterii animalelor în fermele de blănuri, precum și a comerțului cu astfel de produse pe teritoriul UE.

Fotografii și imagini video din fermele românești de șinșile se pot descărca de AICI.

Contact media: Andreea Roseti,Country Director Humane Society International în România; 0741 188 934

mai 2, 2023

Humane Society International / Europa

BUCUREȘTI, România—Patru branduri de modă din România s-au angajat să renunțe la blănuri după ce au colaborat cu Humane Society International/Europe și au devenit primii designeri din România care s-au alăturat programului global Fur Free Retailer. Ioana Ciolacu, Muse um Concept, REDU și OCTAVIA CHIRU se alătură acum celor aproape 1600 de branduri de modă, retaileri și designeri din 25 de țări din întreaga lume care fac parte din programul Fur Free Retailer, printre care Gucci, Moncler, Prada, Adidas, H&M și Zara.

Anunțurile privind eliminarea blănurilor vin într-un moment crucial al campaniei HSI/Europe pentru a pune capăt utilizării blănurilor naturale în industria modei din România, în condițiile în care Camera Deputaților discută în această perioadă un proiect de lege care interzice creșterea nurcilor și a șinșilelor pentru blană. În luna decembrie a anului trecut, Senatul României a votat în favoarea proiectului de lege.

Andreea Roseti, country director Humane Society International în România, a declarat: “HSI/Europe este încântată că a putut lucra alături de acești designeri și îi felicită pentru luarea deciziei de a se alătura programului Fur Free Retailer. Prin acest angajament față de un viitor fără produse din blană, ei arată că sunt solidari cu majoritatea tot mai mare a consumatorilor care cred că animalele nu trebuie să sufere în numele modei. Deputații din Parlamentul României au, de asemenea, oportunitatea de a lua atitudine împotriva cruzimii față de animale prin susținerea proiectului de lege privind interzicerea creșterii animalelor pentru blănuri și sperăm că își vor folosi voturile pentru a trimite această industrie crudă în cărțile de istorie ale României”.

România este unul dintre puținele state membre ale UE în care creșterea animalelor pentru blană este încă permisă. Această practică a fost interzisă în 19 țări europene ca urmare a preocupărilor publice și politice privind bunăstarea animalelor și stoparea răspândirii bolilor zoonotice. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blănuri scăzând dramatic în ultimii 10 ani, de la peste 150 în 2013 la doar 13 în 2022. În ciuda acestui fapt, două ferme mari de nurci și aproximativ o duzină de ferme de șinșila sunt încă funcționale, producând anual aproximativ 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 de blănuri de șinșila.

Anul trecut, o investigație a HSI/Europe a scos la iveală suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România, unde animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, iar femelele sunt forțate să se reproducă aproape permanent, înainte de a li se pune capăt scurtei lor vieți prin ruperea gâtului sau prin gazare în camere improvizate.

În întreaga lume, există un val tot mai mare de proteste publice cu privire la etica creșterii și uciderii animalelor în condiții de fermă industrială doar pentru ca blana lor să fie folosită în modă. În ultimii ani există preocupări publice, politice și științifice tot mai mari după ce nurca din peste 480 de ferme de blănuri din Europa și America de Nord a fost testată pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2, fiind semnalate inclusiv cazuri în care virusul a fost transmis la oameni. Vulpile și câinii raton, specii comune crescute pentru blană, sunt, de asemenea, susceptibile la infectarea cu acest virus.

În ultimele 10 luni a fost clar demonstrată voința publică pentru interzicerea creșterii animalelor pentru blană și a importurilor de blănuri la nivelul UE. Petiția Fur Free Europe a strâns peste 1,7 milioane de semnături din partea cetățenilor UE și se așteaptă ca în termen de trei luni Comisia Europeană să răspundă petiției și să ia măsuri în consecință.

Ioana Ciolacu, designerul român al brandului contemporan de modă pentru femei cu același nume, declară: “Uciderea animalelor pentru blană este barbară, lipsită de etică și în același timp de prost gust. Când văd blana folosită în modă, văd prost gust, așa că niciun animal nu ar trebui să fie ucis în numele ei, pentru că – să fim sinceri – niciun design nu poate egala acest sacrificiu suprem”.

Adina Orboi, designerul din spatele Muse um Concept, spune: “Muse um Concept crede că natura, animalele și oamenii trebuie să fie îngrijiți și respectați în mod egal. Este o alegere etică să nu folosesc blănuri și alte materiale de origine animală în colecțiile mele”.

Designerul Andreea Sofronea de la REDU, o întreprindere socială de modă sustenabilă, a declarat: “De aproape opt ani, REDU se concentrează în primul rând pe gestionarea mediului și pe impactul pozitiv asupra planetei. Odată cu progresele tehnologice și cu alternativele durabile din industria textilă, creșterea animalelor pentru blană a devenit depășită, inumană și lipsită de scop în societatea actuală”.

Octavia Chiru de la OCTAVIA CHIRU spune: “Am creat brandul nostru de modă sustenabilă într-o lume a consumerismului pentru a face diferența. Ne dorim un viitor pentru toată lumea, unul sănătos”!

Informații privind creșterea animalelor pentru blană:

Peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blana lor în fiecare an în întreaga lume, ceea ce echivalează cu moartea a trei animale în fiecare secundă, doar pentru blana lor.
Creșterea animalelor pentru blană a fost interzisă în 19 țări europene, inclusiv în Olanda, Austria, Belgia, Republica Cehă, Slovacia, Croația, Slovenia, Luxemburg, Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și, cel mai recent, la 22 septembrie 2022, în Letonia. Discuții politice privind interzicerea fermelor de blănuri sunt în curs de desfășurare în România, Lituania și Polonia. Alte două țări (Elveția și Germania) au pus în aplicare reglementări atât de stricte încât creșterea blănurilor a încetat efectiv, iar alte trei țări (Danemarca, Suedia și Ungaria) au impus măsuri care au pus capăt creșterii anumitor specii.
Programul Fur Free Retailer este cea mai importantă inițiativă globală care pune în legătură afacerile ce nu utilizează blană cu clienții care caută produse de origine etică. Aderarea la program este gratuită și are ca scop consilierea și încurajarea companiilor de a renunța la blănuri și de a promova spiritul de consumator etic. Programul este inițiat de Fur Free Alliance, o asociație care reunește peste 50 de organizații de protecție a animalelor, și este reprezentat în România de Humane Society International/Europe.

Contact media: Andreea Roseti, Country Director Humane Society International în România ; 0741 188 934

Region: Europa

Deși producția de blănuri a scăzut cu aproape 90% în China în ultimul deceniu, milioane de animale suferă în continuare, în ciuda riscurilor industriei pentru sănătatea publică

Creșterea bunăstării animalelor de fermă

Fermele de blănuri devin istorie

Restricționarea importurilor de trofee de vânătoare

Eliminarea lacunelor din Regulamentele UE privind comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice

Știința fără folosirea animalelor

Promovarea sistemelor alimentare sustenabile

Learn More Button Inserter